Număr dublu al revistei

ZEITSCHRIFT DER GERMANISTEN RUMÄNIENS

1-2 (21-22) / 2002, 1-2 (23-24) / 2003

Editată de Societatea Germaniştilor din România

- Filiala Bucureşti

şi Catedra de Germanistică a Universităţii din Bucureşti,

Editura Paideia

 

Doamnelor şi domnilor,

stimate colege, stimaţi colegi,

dragi studente şi studenţi,

 

după întemeierea Societăţii Germaniştilor din România în anul 1990 şi după un proces de consolidare organizatorică prin înfiinţarea mai multor filiale în ţară, am luat curajoasa şi entuziasmanta decizie de a crea un organ de specialitate al asociaţei noastre profesionale - Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, fără a fi bănuit pe atunci dificultăţile majore cu care aveam să ne confruntăm.

Motivele noastre erau foarte clare:

- voinţa de a le pune la dispoziţie profesorilor de limba germană din universităţi şi din licee o publicaţie în limba germană în care să-şi poată valorifica rezulatele cercetărilor lor ştiinţifice, precum şi experienţa lor didactică;

- promovarea şi intensificarea, în acest fel, a dialogului cu privire la problemele predării şi cercetării în domeniul germanisticii;

- amplificarea şi valorificarea relaţiilor interne şi externe dintre germaniştii din ţara noastră şi colegii lor de specialitate din ţările germanofone (Germania, Austria, Elveţia) şi din ţările în care germanistica se practică în mediul unei/unor alte limbi;

- redresarea, pe cât posibil, a deficitului apărut în domeniul predării limbii, literaturii şi civilizaţiei germane ca urmare a exodului masiv şi dureros al populaţiei de origine germană din România.

Toate aceste obiective deveniseră posibile, începând din 1990, pe fundalul proaspăt cuceritei libertăţi de informare şi de mişcare şi ar fi fost o greşeală fatală să nu fi fructificat noile condiţii favorabile, persistând în izolare şi dispersare a forţelor…

Decizia noastră a mai fost marcată şi de un alt aspect: Prin asumarea conştientă a continuării eforturilor remarcabile ale germaniştilor din România din deceniul al doilea şi al treilea, instituţionalizate în 1905 la Bucureşti prin înfiinţarea Catedrei de Germanistică la Universitatea din Bucureşti şi mai apoi a unei catedre similare la Universitatea din Iaşi ne-am propus în mod expres adaptarea acestora la noile cerinţe contemporane şi îmbogăţirea lor prin propria noastră experienţă şi strădanie creatoare. În 1930 se înfiinţase Societatea Germaniştilor din România, iar doi ani mai târziu apărea primul număr al Revistei Germaniştilor din România. Spre sfârşitul deceniului al treilea şi în timpul celui de al Doilea Război Mondial, prin care Germania incendiase Europa şi lumea întreagă, atrăgând România în vâltoarea unei adevărate demenţe ideologice şi marţiale, germanistica românească s-a prăbuşit ca urmare a colaboraţionismului unora dintre reprezentanţii ei de frunte, dar şi prin ceea ce s-a numit "vina colectivă" a germanilor din România. Au mai apărut câteva numere ale Revistei culturii germane, care au încercat să mai salveze unele aparenţe, dar abia spre finele deceniului al patrulea s-au creat condiţiile necesare pentru reintroducerea predării limbii, literaturii şi culturii germane în şcolile din România şi pentru înfiinţarea unor reviste şi ziare în limba germană sau pentru publicarea unor cărţi în această limbă - fireşte că toate acestea aveau să fie dominate cu timpul de noua ideologie a vremii.

Prin faptul că minoritatea germană din România fusese parţial deportată fie în Siberia, fie în Bărăgan, fără însă a fi alungată din ţară, aşa cum a fost cazul altor ţări, s-au creat condiţii de revigorare a activităţii germanistice în învăţământul superior şi printr-o serie de publicaţii. O privire retrospectivă arată că rezultatele acestei activităţi au fost remarcabile - cea de "a cincea literatură germană", cea din România, făcea dovada unor performanţe la care şi germanistica universitară şi-a adus propria contribuţie de valoare.

Dar despre o asociaţie profesională a germaniştilor din România n-a putut fi vorba nici măcar în cei mai liberali ani ai erei comuniste.

Abia la 60 de ani după întemeierea Societăţii Germaniştilor din România, în condiţiile create de schimbările istorice din 1989, am putut crea în martie 1990 Societatea Germaniştilor din România. Şi tot cu doi ani mai târziu a apărut primul număr al publicaţiei Zeitschrift der Germanisten Rumäniens, eveniment cultural care, la fel ca şi cel din 1932, stătea sub semnul personalităţii lui Johann Wolfgang Goethe. Înainte de a fi tipărit primul exemplar al revistei, a fost realizat un exemplar special care i-a fost înmânat preşedintelui DAAD (Serviciul German pentru Schimburi Universitare), prof. Theodor Berchem, în sala arhiplină a Cercului Militar din Bucureşti, unde autorităţile româneşti oferiseră o recepţie în onoarea acestuia. Pe lângă faptul că acest gest fusese dorit de noi, el venea şi în întâmpinarea colaboratorilor apropiaţi, de la Bonn, ai prof. Berchem, care au încurajat iniţiativa noastră. Prof. Berchem a primit cu plăcere acel produs al purului nostru entuziasm, bucurându-se - după cum avea să declare mai apoi într-o cuvântare - de faptul că putea să ţină în mână primul număr al revistei germaniştilor din România, exprimându-şi speranţa că acesta va fi urmat de multe altele. Că acea întâlnire decursese într-o atmosferă cam obscură, aşa cum a mărturisit prof. Berchem la întâlnirea foştilor birsieri DAAD din 2002 la Bucureşti, nu li se putea reproşa în nici un fel germaniştilor români - de altfel, nici nu era de aşteptat la acea vreme o altă atmosferă. Gestul nostru credem că a fost momentul cel mai fericit al acelei recepţii!

Că acelui prim număr i-au urmat şi altele, este un fapt indubitabil! Munca la fiecare număr, la celelalte 11, s-a dovedit a fi în acele condiţii grele ale începutului o adevărată aventură, transformându-se într-o devoţiune plină de sacrificii în slujba germanisticii din România, care se străduia să înnoade noi relaţii pe plan intern şi internaţional. Cu mijloace financiare precare, insuficiente, prin eforturile susţinute ale colegelor şi colegilor, ale studentelor şi studenţilor s-au putut efectua introducerea, prelucrarea şi corectarea textelor - fireşte, fără nici o remuneraţie, numai şi numai printr-un entuziasm şi printr-o dăruire totală. Posibilităţile tehnice au fost la început precare, am început introducerea şi prelucrarea textelor mai întâi la Institutul Central de Informatică (ICI), ai cărui colabortori nu ştiau, fireşte, limba germană… Cum au arătat primele corecturi se poate vedea în mica noastră expoziţie… Au urmat numeroase corecturi - până când textul a putut fi curăţat, astfel încât să poată merge la tipar…

Cu fiecare număr realizat, cercul colaboratorilor s-a extins rapid: tot mai multe colege şi tot mai mulţi colegi români au prins curajul de a se implica prin studii şi recenzii în circuitul informaţional din domeniul predării şi cercetării germanistice. Tot mai mulţi germanişti din ţară şi din străinătate ne-au încredinţat studiile lor spre a fi publicate. Prestigiul revistei noastre Zeitschrift der Germanisten Rumäniens a crescut imens. Primele ecouri au fost încurajatoare, recunoscând performanţa noastră - cităm aici, de pildă: Stefan Sienerth: Zeitschrift der rumänischen Germanisten (O revistă a germanisştilor români), în: Südostdeutsche Vierteljahresblätter (München), 3, 1993, p. 166 şi urm.; Hans Bergel: Germanistik im Südosten und der kulturpolitische Aspekt ( Germanistica din sud-est şi implicaţiile din domeniul politicii culturale), în: Südostdeutsche Vierteljahresblätter (München), 3, 1994, p. 175-178; Krista Zach: Kulturelle Grenzüberschreitungen im Zeichen Goethes. Die Gesellschaft der Germanisten Rumäniens (GGR) - Societatea Germaniştilor Români (Interculturalitate transfrontalieră sub semnul lui Goethe. Societatea Germaniştilor din România), în: Südostdeutsche Vierteljahresblätter (München), 3, 1994, p. 178-184. Câţiva ani mai târziu a fost reliefată relaţia publicaţiei cu modelul ei originar din deceniul al treilea: Sorin Gădeanu publica studiul Ausrichtungen in der rumänischen Germanistik am Beispiel zweier Publikationen: 'Revista Germaniştilor Români' und die 'Zeitschrift der Germanisten Rumäniens' (Direcţii ale germanisticii româneşti exemplificate prin două periodice: 'Revista Germaniştilor Români' şi 'Zeitschrift der Germanisten Rumäniens'), în: George Guţu, Speranţa Stănescu (editori): "Beiträge zur Geschichte der Germanistik in Rumänien (I)" [Contribuţii la istoria germanisticii din România (I)]. Seria "GGR-Beiträge zur Germanistik" (Constribuţii de germanistică ale S.G.R.), vol. 1, Editura Charme-Scott, Bucureşti 1997, p. 303-319.

Punctul culminant al ecourilor de până acum a fost atins prin studiul germanistei japoneze Kyoko Fujita, intitulat: Die Gesellschaft der Germanisten Rumäniens (GGR) und ihre Tätigkeiten. Die Geschichte und die Gegenwart der Germanistik in Rumänien (Societatea Germaniştilor din România /S.G.R./ Istoria şi prezentul germanisticii din România), în: Neue Beiträge zur Germanistik. Vol. 2 / Nr. 3 (113), 2003: Beiträge zur Optimierung des Deutschunterrichts. Lesen und Projektunterricht. (Contribuţii pentru optimizarea predării limbii germane. Cititul şi lecţiile-proiect). Internationale Ausgabe der Doitsu Bungaku. Herausgegeben von der Japanischen Gesellschaft für Germanistik (Ediţia internaţională a publicaţiei Doitsu Bungaku /Limba germană/. Editată de Societatea Germaniştilor din Japonia), Tokio, p. 218-222.

Pentru a aprecia mai bine performanţele S.G.R., autoarea japoneză pune în lumină "contextul istoric şi social"; "căci în România evoluţia germanisticii a depins de situaţia politică şi socială a momentului. În studiul de faţă sunt prezentate succint condiţiile istorice ale germanisticii din România, insistându-se asupra câtorva aspecte ale activităţii S.G.R." În continuare, Fujita precizează: "În anul 1992 a fost publicat primul număr al publicaţiei Zeitschrift der Germanisten Rumäniens (ZGR), iar în 1997 primul volum din seria de carte GGR-Beiträge zur Germanistik. S.G.R. îşi înţelege ţelurile în conexiunea lor cu cele ale Societăţii Germaniştilor din România, întemeiată în 1931, şi ale Revistei Germaniştilor Români, editată de aceasta începând din 1932. La cel de al III-lea Congres al Germaniştilor din România din anul 1994 a fost subliniată continuitatea istorică de la cel de al II-lea Conmgres din anul 1932. În perioada dintre aceste evenimente însă, germanistica din România a suferit transformări profunde."
În legătură cu ZGR, precum şi cu activitatea S.G.R pe care aceasta o reflectă, colega noastră japoneză subliniază următoarele: "Mai întâi este remarcabil faptul că temele studiilor publicate în ZGR s-au diversificat rapid. În primul ei număr accentul cădea pe dialectele şi literatura germană din România. Acum, studiile din ZGR tratează arii tematice vaste ale spaţiului germanofon din Evul Mediu până în prezent. În domeniul literaturii se constată o amplificare a interesului faţă de literatura contemporană. Până în 1993 au apărut câteva articole despre autori din R.D.G., iar din 1994 atenţia se îndreaptă spre autori precum Christoph Ransmayr, Durs Grünbein, Patrick Süskind, Botho Strauß ş.a. Germaniştii români au acum posibilitatea de a-şi procura informaţii la zi.
În domeniul lingvisticii sunt abordate în numeroase studii aspecte privite din perspectiva lingvisticii aplicate. Aceasta pare să se afle într-o strânsă legătură cu faptul că interesul pentru studiul limbii germane ca limbă modernă este, cantitativ şi calitativ, în creştere. Conform unui raport din anul 1996 sistemul de învăţământ nu a făcut faţă în sufiecientă măsură solicitărilor după schimbările din 1989 în domeniul studiului limbii germane, mai ales că în ultimii zece ani ai dictaturii studiul limbilor străine a fost demontat substanţial, pregătirea profesorilor şi dezvoltarea didacticii cunoscând o perioadă de stagnare [vezi E. Viorel, Neue Bedeutung für Deutsch als Fremdsprache an rumänischen Schulen: Ein Aufschwung?/Interes crescând pentru germană ca limbă străină în şcolile româneşti: Un nou avânt?/, în: ZGR, anul 5, nr. 1-2 (9-10), p. 190-193]. Pentru a contracara această pierdere, S.G.R. şi-a propus să creeze noi posibilităţi de promovare a dialogului şi noi contacte între profesori şi instituţiile de învăţământ.
În al treilea rând trebuie să mai subliniem faptul că S.G.R. depune strădanii fructuoase de a juca un rol important în cercetarea dialectelor şi literaturii germane din România. De la cel de al III-lea Congres din 1994 fiinţează o secţie dedicată literaturilor regionale germane din România. În ZGR sunt publicate multe studii şi materiale documentare importante, ca de pildă cele despre Alfred Kittner şi Moses Rosenkranz din Bucovina, resp. despre Adolf Meschendörfer din Transilvania etc. Totodată găsim aici poezii de tinereţe ale lui Paul Celan din convolutul dactilografiat de la Bucureşti, precum şi corespondenţa lui Alfred Margul-Sperber cu diferiţi poeţi şi scriitori, aflată în arhiva sa din cadrul Muzeului Literaturii Române. Cele mai recente rezultate ale cercetării dedicate literaturii de expresie germană din România au fost publicate în anul 2002 în colaborare cu Catedra de Germanistică de la Iaşi în volumul 9 al seriei de carte GGR-Beiträge zur Germanistik (Studii de germanistică ale S.G.R.). În toate aceste exemple este promovată colaborarea intensă cu instituţii din ţară şi din străinătate, precum şi cu oamenii de ştiinţă originari din România.
Pe lângă acest domeniu tematic, S.G.R. acordă o deosebită atenţie interferenţelor culturale şi literare româno-germane şi româno-austriece, domeniu în care realizează performanţe remarcabile. Rezultatele cercetărilor sale din ambele domenii dovedesc faţetele multiple ale literaturii de expresie germană precum şi relaţiile strânse dintre culturile europene. Şi în acest sens, S.G.R. îşi aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea germanisticii.
Pe de altă parte, totuşi, germanistica din România se confruntă în prezent cu nişte condiţii dificile, de altă natură decât cele de dinaintea schimbărilor din 1989. După o perioadă de creştere, numărul celor care învaţă limba germană în şcoli a început să scadă din nou. În anul şcolar 1998/1999 mai învăţau germana doar 225.036 elevi, în vreme ce numărul acestora în anul şcolar 1991/1992 se cifra la 372.859 [vezi E. Viorel, p. 193, precum şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programm zur Ausweitung des Deutschunterrichts als Mutter- und Fremdsprache in Schulen, Lyzeen und an Hochschulen (Program privind dezvoltarea predării limbii germane ca limbă maternă şi modernă în şcoli, licee şi institute de învăţământ superior), în: ZGR, anul 9, nr. 1-2 (17-18), p. 319]. Prin scăderea numărului celor care învaţă limba germană se va ajunge nu numai la reducerea de posturi de profesori de germană în şcoli, ci şi la reducerea studenţilor în germanistică, precum şi a finanţării acesteia de către stat. În aceste condiţii, S.G.R. încearcă să convingă factorii de decizie «'de necesitatea şi utilitatea plurilingvismului' şi de a acorda mai multă atenţie studiului limbilor străine, asigurându-i un sprijin mai amplu.» [Guţu, Die Problematik und Trends in der (Auslands-)Germanistik in Rumänien (Problematica şi tendinţele germanisticii din România ca germanistică dintr-o ţară negermanofonă), p. 11]."
Activitatea organizatorică şi publicistică a S.G.R. este recunoscută nu numai în rândul specialiştilor, ci este privită uneori chiar ca un exemplu demn de a fi urmat şi de alţii. Este de notorietate, de pildă, faptul că Asociaţia Germaniştilor din Ungaria s-a constituit, după afirmaţiile primului ei preşedinte prof. Arpad Bernath, după exemplul S.G.R. În sensul unor asemenea impulsuri constructive reciproce trebuiesc privite şi concluziile finale ale studiului germanistei din Japonia Kyoko Fujita:
"Strădaniile S.G.R. de a promova ideea recunoaşterii necesităţii plurilingvismului au o influenţă fructuoasă asupra germaniştilor din Japonia. Căci, în ciuda unor contexte istorice şi sociale cu totul diferite, ne confruntăm cu condiţii similare."

Laolaltă cu congresele de până acum ale  S.G.R. de la Neptun (1994), Sinaia (1997), Iaşi (2000), Sibiu (2003), cu cele 12 volume apărute în seria de carte GGR-Beiträge zur Germanistik (Contribuţii de germanistică ale S.G.R.) şi cu recenta publicaţie editată de S.G.R. în colaborare cu DAAD, Bonn, "transcarpathica". germanistisches jahrbuch Rumänien ("transcarpathica". anuar de germanistică din România), publicaţia de specialitate Zeitschrift der Germanisten Rumäniens dovedeşte intensa activitate organizatorică şi publicistică a S.G.R., eforturile colegelor şi colegilor din întreaga ţară nu numai de a-şi perfecţiona continuu competenţa profesională şi de a o adapta la cele mai noi cerinţe, ci şi de a le-o face cunoscută colegilor lor de breaslă.

Dacă adăugăm la toate acestea şi publicaţiile de succes ale colegilor noştri din celelalte centre universitare în care fiinţează filiale ale S.G.R., avem imaginea unei palete ample şi diverse de publicaţii de germanistică de o bună ţinută, care îmbogăţesc în mod esenţial aportul germanisticii din ţările negermanofone.

Toate acestea nu au fost posibile decât printr-o strânsă colaborare a S.G.R. cu asociaţiile profesionale din ţările germanofone şi din cele negermanofone, cu instituţiile care promovează germanistica precum DAAD, DFG, KulturKontakt şi Österreich-Kooperation, cu Institutul Goethe InterNationes din Bucureşti, cu instituţii universitare şi de cercetare din străinătate şi, nu în ultimul rând, cu ambasadele Germaniei şi Austriei de la Bucureşti.

Suntem convinşi că revista noastră Zeitschrift der Germanisten Rumäniens nu doar că îşi va păstra prestigiul pe care şi l-a câştigat până acum, ci că şi-l va spori chiar în anii ce vor urma.

 

Bucureşti, 19 mai 2004

Prof. univ. dr. George Guţu

preşedintele S.G.R.,

şeful catedrei de Germanistică

a Universităţii din Bucureşti,

directorul publicaţiei

Zeitschrift der Germanisten Rumäniens,

coeditor al publicaţiei "transcarpathica".

germanistisches jahrbuch Rumänien

 

Bibliografie: /la studiul lui Kyoko Fujita/

Corbea-Hoişie, Andrei / Guţu, George / Hainz, Martin A. (Hrsg.): Stundenwechsel. Neue Perspektiven zu Alfred Margul-Sperber, Rose Ausländer, Paul Celan, Immanuel Weissglas (GGR-Beiträge zur Germanistik 9 / Jassyer Beiträge zur Germanistik 9), Bukarest / Jassy / Konstanz (Paideia / Editura Universitatii „Al. I. Cuza“ / Hartung-Gorre) 2002.

GGR (Hrsg.): ZGR, anul 1, nr. 1 – anul 10. nr. 1-2 (19-20), Bucureşti 1992-2001.

Guţu, George: Die Problematik und Trends in der (Auslands-) Germanistik in Rumänien. Ein unveröffentlichtes Vortragsmanuskript auf der Internationalen Tagung „Zukunftschancen der deutschen Sprache in Mittel-, Südost- und Osteuropa“, 20-24. November 2002, Graz. [Eine erweiterte Fassung erschien als Guţu, George: Selbstverständnis und Spezifik im internationalen Gespräch. Überlegungen zur Entwicklung der (Auslands)Germanistik in Rumänien. In: transcarpatica. germanistisches jahrbuch Rumänien, 2002, nr. 1, p. 17-28; Nota S.G.R.]

Guţu, George / Stănescu, Speranţa (Hrsg.): Beiträge zur Geschichte der Germanistik in Rumänien (I) (GGR-Beiträge zur Germanistik 1), Bucureşti (Charme Scott) 1997.

Koch, Friedhelm: Deutsche Aussiedler aus Rumänien. Analyse ihres räumlichen Verhaltens, Köln/Wien (Böhlau) 1991.

Kolar, Othmar: Rumänien und seine nationalen Minderheiten 1918 bis heute, Wien/Köln/ Weimar (Böhlau) 1997.

König Walter: Die Deutschen in Rumänien seit 1918. In: Grimm, Gerhard / Zach, Krista (Hrsg.): Die Deutschen in Ostmittel- und Südosteuropa. Vol. 1, München (Südostdeutsches Kulturwerk) 1995, p. 251-296.

 

www.e-scoala.ro

Imagine Romania!

Lernen Sie Deutsch - Kliken Sie hier