Stimate domnule prorector,
stimate colege şi colegi prorectori şi decani,
doamnelor şi domnilor,
dragi studente şi studenţi,

avem astăzi deosebita bucurie de a putea saluta si cinsti prezenta în mijlocul nostru a unui germanist şi umanist de exceptie, care se bucura de o reputatie mondiala, decanul Institutului de Germanistica al Universitatii din Viena, profesorul universitar titular dr. mag. Wendelin Schmidt-Dengler.

Initiativa acestei onorante festivitati apartine Catedrei de limbi şi literaturi germanice a Universitatii din Bucuresti de care prof. Schmidt-Dengler s-a apropiat de-a lungul multor ani printr-o consecventa solidaritate profesionala. Aceste relatii umane au împlinit fericit uriasul profit pe care cadrele didactice şi studentii din domeniul germanisticii din Bucuresti, din România sau din alte tari ale lumii şi l-au dobândit prin lectura şi studiul cartilor, studiilor, luarilor de atitudine, prin conferintele şi dezbaterile datorate Domniei Sale, caracterizate nu numai printr-o mare bogatie informationala, ci şi printr-o impresionanta discursivitate şi prin expresivitate stilistica.

Doamnelor şi domnilor,
colegul nostru, prof. univ. dr. Wendelin Schmidt-Dengler (nascut în 1942 la Zagreb) preda de mai bine de treizecişicinci de ani la universitate - fie la universitatea la care este titular, la Viena, fie ca profesor-oaspete la Klagenfurt, Salzburg sau Graz precum şi la Pisa, Neapel sau Stanford. Prin excelentele sale cunostinte profesionale, prin eleganta, pregnanta şi expresivitatea discursului sau stiintific el îşi fascineaza auditoriul. Prelegerile sale incitante pun în evidenta nu numai imensul sau tezaur carturaresc, ci şi raportarea la prezent a tuturor demersurilor sale de istorie si teorie literara sau de eseistica. Orele sale de predare abordeaza în permanenta probleme şi aspecte noi ale istoriei literaturii austriece şi germane şi se bucura de o larga audienta în rândul studentilor. Fie ca este vorba de romanul din perioada 1790-1848, de clasicism sau romantism, de literatura austriaca dintre 1890 şi 1914, de istoria literaturii dintre 1848 - 1945, de texte sau metode de analiza a "literaturii grele" din literatura germana contemporana, de ipostazele "witz-ului" ("glumei") din domeniul literaturii, muzicii sau artei, de comedia din jurul anului 1800, de literatura germana şi arta plastica dintre 1750-2000 sau de dramaturgia austriaca de dupa 1990, prof. Schmidt-Dengler împleteste cu o remarcabila consecventa şi excelenta eficacitate informatia pur pragmatica cu interdisciplinaritatea, interculturalitatea şi intertextualitatea de esenta carturareasca şi intim asumata, oferind astfel o imagine complexa, dinamic stratificata şi cu numeroase fatete a istoriei literaturii, spiritului şi culturii, imagine marcata de distantare critica, de o inteligenta cu o mare putere de judecata şi cu insertii de o amara ironie. Aceasta imagine pe care a transmis-o unei serii întregi de generatii de studenti şi cititori fascineaza şi demitizeaza în acelaşi timp, pune în evidenta legturi şi conexiuni complexe, depaseste limitele unei singure discipline şi deschide într-o mare masura noi orizonturi hermeneutice şi euristice. El compara diversele epoci ale culturii, trateaza probleme fundamentale ale hermeneuticii şi contureaza cu pregnanta, pe baza unui bogat material exeplificator, secevnte largi ale istoriei literaturii şi spiritului.

Prof. Schmidt-Dengler nu este prizonierul unei metode scolastice de esenta monologica, ci cauta în permanenta vâna dialogului, nascuta din intetia de "delectare". Chiar şi în cartile şi studiile sale el stie sa-şi arunce "mesajul introdus într-o sticla" în cele mai potrivite ape, nutrind cu mare certitudine speranta ca mesajul sau va ajunge astfel la cineva, la un partener de dialog, indiferent cât de de parte se va fi aflând acesta şi indiferent cât de necunoscut i-ar fi.

În practica sa universitara el cauta în permanenta dialogul cu studentii, orele sale de conversatii, ore cu un pronuntat caracter practic, sunt solicitate şi provoaca întotdeauna o mare savoare intelectuala.

În activitatea de cercetare oaspetele nostru austriac se dedica cu precadere literaturii tari sale, îndeosebi lui Nestroy şi Thomas Bernhard sau Avangardei de la Graz. Dar amplitudinea domeniilor sale de cercetare se întinde pâna la epoca lui Goethe în care analizeaza cu acribie receptarea miturilor antice. El se preocupa intens de asa-zişii "poeti-ingineri" din primele decenii ale secolului al XX-lea: Robert Musil, Hermann Broch şi Rudolf Brunngraber. Într-un interviu el marturisea ca imaginea savantului n-a fost modificata "substantial" de pe vremea antichitatii pâna în zilele noastre şi aminteste în acest context de patania filosofului Thales care cade într-o groapa, atragând asupra sa hohotul de râs al unei femei din Tracia: "Aceasta este situatia primordiala a unui savant strain de lume." Despre o asemenea stare de a fi "strain de lume" nici nu poate fi vorba în cazul savantului Schmidt-Dengler.

Domnia Sa este la el acasa şi în domeniul stiintei şi practicii editarii de carte, a îngrijit mai multe volume ale editiei operei lui Heimito von Doderer şi operele lui Fritz Herzmanowsky-Orlando, prefatând sau comentând cu precizie şi sublima întelegere numeroase alte volume.

Orizontul larg, privirea dintr-o alta perspectiva, întelegerea a ceea ce este strain s-a instalat de timpuriu în conceptia despre lume şi om a lui Schmidt-Dengler. Nascut la Zagreb (Croatia) în anul 1942, a venit pe lume într-una dintre numeroasele periferii care facusera parte odinioara din Imperiul Habsburgic. Întreg fostul teritoriu al acestui imperiu, asadar Europa Centrala, se Est şi de Sudest, este marcat într-o buna masura şi astazi de imaginea plurilingvismului, a unui amestec pestrit de popoare. La fel de marcat de aceasta imagigine este şi profesorul vienez care avea sa studieze mai apoi Filologia Clasica şi Germanistica la Viena, obtinând titlul de doctor în filologie cu o teza despre "Confesiunile" lui Aurelius Augustinus. Din 1966 îşi desfasoara neîntrerupt activitatea la Institutul de Germanistica din Viena, unde obtine docentura în 1974, devenind în 1989 profesor universitar titular. O serie de premii din Austria au marcat debutul unei continue recunoasteri publice a meritelor sale.

Plecând de la romanul devenit celebru al lui Christoph Ransmayr "Die letzte Welt" (Lumea cea de pe urmă), Schmidt-Dengler reflecteaza în lucrarea sa "Literatura din Austria de dupa 1990" asupra motivului metamorfozei, prezent masiv şi în partea a doua din "Faust" de Goethe ca şi în povestirea "Metamorfoza" a lui Franz Kafka. Romanul scriitorului austriac îl determina pe Schmidt-Dengler sa afirme "ca nici o alta opera nu este, pe lânga Biblie, atât de puternic ancorata în istoria culturii precum aceasta." Relevând reteaua densa de referiri intertextuale şi contextuale ale romanului, istoricul şi criticul literar Schmidt-Dengler afirma în continuare: "/Ransmayr/ paraziteaza - fara ca acestei notiuni sa-i acord conotatii peiorative - pe 'Metamorfozele' lui Ovidiu." În acest fel am atins un esential punct de contact dintre universul fictiv al lui Ransmayr şi cel real şi istoric: Tinutul în care este exilat Ovidiu, în care se petrece şi actiunea romanului, este Tomis, la Pontus Euxinus, în Scitia Mica, pe litoralul românesc de astazi al Marii Negre. Prof. Schmidt-Dengler se apropie astfel de unul din momentele care au marcat existenta noastra, apropiere la care au contribuit din plin şi operele unor autori deosebit de apreciati de Domnia Sa precum Tristan Tzara, E.M. Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, poetii Mihai Eminescu şi Lucian Blaga, ale caror urme sunt prezente şi astazi la Viena, orasul în care şi-au facut studii intense. Tot asa cum unii autori germani originari din România precum Oskar Pastior, Herta Müller sau Richard Wagner l-au impulsionat sa se intereseze mai îndeaproape de peisajul multicultural al României, de oamenii, cultura şi civilizatia acesteia.
Prof. Schmidt-Dengler a fost ani în şir presedintele Societatii Germanistilor din Austria (S.G.A.), a condus şi conduce înca valoroasa Arhiva literara a Bibliotecii Nationale din Viena. El a sprijinit înfiriparea şi consolidarea relatiilor dintre S.G.A. şi Societatea Germanistilor din România (S.G.R.) ca asociatii profesionale şi culturale care urmaresc aceleaşi obiective, oferind spre publicare o serie de studii valoroase şi incitante publicatiilor noastre precum "Zeitschrift der Germanisten Rumäniens" (Revista Germanistilor din România) sau "transcarpathica. germanistisches jahrbuch Rumänien" (transcarpathica. anuar de germanistica din România). Într-unul din numerele speciale dedicat Austriei a publicat un studiu fundamental pe tema "De la statul, care nu era un stat, la o literatura care nu exista. Cu privire la istoria suferintelor istoriei literaturii austriece" (Nr. 9-10, 1996).

Cu un angajament remarcabil prof. Schmidt-Dengler promoveaza de o buna bucata de vreme germanistica din România, considerând-o una dintre germanisticile active, complexe şi cu bogate traditii dinafara spatiului germanofon. A îndrumat numeroşi masteranzi şi doctoranzi, bursieri Franz Werfel, traducatori şi oameni de cultura din România. A încurajat în permanenta mobilitatile reciproce de cadre didactice şi de studenti de la universitatile din România şi Austria, manifestând simpatie fata de initiativele germanisticii din tara noastra - congrese, sesiuni stiintifice, simposioane - şi sprijinind publicatiile noastre de specialitate. În acest context se cuvine subliniata aprecierea deosebita pe care Domnia Sa o acorda învatamântului şi cercetarii germanistice dinafara spatiului germanofon, careia specialistii din întreaga lume le datoreaza impulsuri substantiale, esentiale. Într-un studiu publicat într-unul din periodicele noastre mai sus amintite (transcarpathica...) sub titlul "Mica literatura austriaca şi lumea cea mare şi larga. Cu privire la relatia dintre germanistica din spatiul germanofon şi cea dinafara acestuia din perspectiva unui om foarte implicat" se refera la contactele sale cu germanistica dinafara tarilor de limba germana afirmând: "Am realizat mai ales cât de necesara este perspectiva aceasta dinafara; fara aceasta perspectiva dinafara lor, literatura germana şi austriaca nu şi-ar fi putut cunoaste adevaratele lor contururi, caci nu eram înclinati de cele mai multe ori deloc de a ne pune sub semnul întrebarii propriile noastre premize"; "pe baza evolutiilor din ultimii zece ani sunt optimist - germanistica dinafara tarilor de limba germana ne-a fortat decisiv sa ne revizuim propria noastra identitate, iar daca în situatia actuala a stiintelor umaniste din tara noastra, marcata de un tratament managerial inadecvat, nu ne resemnam defel, îi datoram acest lucru într-o buna masura acelor colege şi colegi care, în cel mai bun sens al cuvântului, ne asalteaza, venind de la mari distante, dovedindu-se capabili nu numai sa ne impulsioneze interesul fata de obiectul disciplinei noastre germanistice, ci şi sa îi confere acestuia o noua demnitate supranationala."

Pentru o asemenea "noua demnitate supranationala" pledeaza prof. Schmidt-Dengler şi în luarile sale de atitudine, care se bucura de un puternic ecou în rândul opiniei publice. Domnia Sa şi-a câstigat în Austria un deosebit prestigiu ca lider de opinie activ. Opiniile sale recente referitoare la  problematica modalitatii de introducere a unor noi structuri educationale în Austria au fost receptate cu un deosebit interes şi în alte tari, printre care şi România, deoarece libertatea învatamântului şi cercetarii le este la fel de scumpa şi cadrelor didactice din învatamântul superior din România.

Şi de acum încolo speram ca Domnia Sa sa ne acorde acelaşi sprijin plin de întelegere pentru proiectele noastre comune de cercetare stiintifica şi editoriale, care vor contribui nu numai la promovarea tinerilor cercetatori, ci şi la apropierea spirituala, mentala dintre ambele noastre popoare şi tari.

Suntem convinşi ca preaonoratul nostru coleg de la Viena va sprijini pe mai departe, ba chiar cu şi mai mult aplomb, germanistica bucuresteana, germanistica din România în sensul permeabilizarii frontierelor şi apropierii dintre popoare. Umar la umar vom colabora şi mai intens întru conturarea acelor conditii la care visa Friedrich Hölderlin, autorul citat şi de Domnia Sa într-o recenta şi incitanta cuvântare, conditii "în care nicaieri nu se vede apasarea stapânirii în rândul spiritului şi al oamenilor"!