AIDE-MEMOIRE

Către,

Ministrul Educaţiei şi Cercetării al României

d-l prof. univ. dr. Mihail Hărdău

Bucureşti                                                                      

                                   Bucureşti, 6 aprilie 2006

Concluzii: Cifrele de mai sus pot induce în eroare. Diminuarea din domeniul germanei de doar 3,53 % (faţă de o reducere generală de 7,82 % a elevilor de la toate limbile moderne – şi nu numai!) pare a fi relativ acceptabilă, dar o situaţie catastrofală se profilează la orizont: ea este cauzată de situaţia din şcolile generale – scăderea a atins acolo cota incredibilă de 89,95 %! În gimnazii şi licee situaţia actuală este încă relativ bună, în anii următori însă numărul de elevi va scădea în mod dramatic!

Repetăm: Cifrele provin din surse ale MEC.

Din judeţul Timiş am primit o statistică dintre cele mai elocvente pentru dinamica scăderii numărului de profesori de limba germană şi al elevilor care învaţă limba germană. Ea confirmă tendinţa arătată mai sus. Luăm ca an de referinţă anul şcolar 1999/2000:

Reiese limpede ultima tranşă de creştere până în anul 2000 şi evidenta scădere, treptată dar continuă, de după anul 2000, tendinţă care se va accentua în anii următori.

Aspecte concrete:

- Scăderea numărului de catedre de limba germană: judeţul Pitesti – de la 46 la 30 (din care 6 ocupate de profesori suplinitori necalificaţi); judeţul Iaşi – din 42 la 36: „numărul profesorilor de germană a scăzut treptat, dar constant în favoarea profesorilor de engleză“ (Linde/Lihaciu); în judeţul Constanţa mai sunt doar 30 de catedre din cel puţin 42 anterior (Maria Muscan).

- la Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii din Bucureşti – ca şcoală bilinguală – se preconizează desfiinţarea unuia din cele două posturi de profesori de germană (cf. uneia dintre profesoare); motivul: aşa zisa lipsă de elevi care ştiu germana... În mod paradoxal, interesul pentru germană există!

- „Este incontestabil că într-un mare oraş precum Clujul, dar şi în judeţul Cluj, numărul de elevi care pot învăţa limba germană este sub cererea reală şi mult sub oferta de engleză şi franceză. Germana se predă îndeosebi în şcolile maghiare care se orientează după tendinţele din şcolile din Ungaria, unde înşişi directorii sunt extrem de activi şi fac în aşa fel încât să aducă profesori din Germania.“ (Elena Viorel)

- Există deja dificultăţi majore în formarea de grupe de limba germană în şcolile cu limba germană intensivă şi în cele bilinguale – având în vedere că absolut necesara continuitate de la nivelele inferioare la cele superioare, mai importantă la limba germană decât la celelalte limbi străine, nu este asigurată – există  pericolul real ca alte şi alte şcoli cu acest gen de clase să dispară... „Părinţii însă înţeleg din ce în ce mai mult că germana este o limbă necesară“, datorită şi iminentei intrări a României în UE, constatând însă cu regret că „lipsesc şcolile care să satisfacă această cerere, precum şi profesorii de germană cu bună calificare“ (Ana Stan, Piteşti).

********

Având în vedere interesul manifestat de ambasadele Germaniei, Austriei şi Elveţiei faţă de destinul predării limbii germane ca limbă modernă în România (pe lângă tradiţionalul învăţământ în limba germană ca limbă maternă a minorităţii germane), considerăm necesar ca partea română să semnaleze acel interes politic, economic şi – foarte important! – cultural despre care vorbea şi preşedintele României, domnul Traian Băsescu, la festivitatea ocazionată de Ziua Naţională a Germaniei la 3 noiembrie 2005.

Astfel ne vom putea concentra şi spori eforturile noastre în vederea lărgirii proiectelor de colaborare în învăţământul preuniversitar şi superior, atrăgând un sprijin mai mare din partea celor trei ţări menţionate.

- Ca prim pas, partea română poate propune celor trei ţări germanofone organizarea la Bucureşti, odată la doi ani, a unei Întâlniri Consultative privind predarea limbii germane (ca limbă modernă şi ca limbă maternă) în România la nivelul preuniversitar şi de învăţământ superior. Organizarea o vor face MEC şi MAE în colaborare cu Societatea Germaniştilor din România, Asociaţia Profesorilor de Limba germană din România, Forumul Democrat al Germanilor din România – cu participarea ministerelor de resort din cele trei ţări, DAAD şi Institutul Goethe. La această consfătuire ar putea fi analizate posibilităţile de colaborare mai strânsă şi mai eficientă între cele patru ţări în acest domeniu. Acest cadru ar permite şi o mai bună coordonare a eforturilor celor trei ţări germanofone de promovare a predării limbii germane în ţara noastră.

- După o discuţie de cca 1 oră cu domnul director ministerial Ion Ciucă, am ajuns la concluzia că MEC poate să susţină acordarea în învăţământul superior a coeficientului de finanţare 2 sau chiar 2,5 şi limbii germane ca limbă străină, căreia în prezent i se acordă doar coeficientul 1. Coeficientul 2,5 este valabil în prezent doar pentru limba germană ca limbă maternă. Domnia sa a opinat că ar fi posibilă acordarea coeficientului sporit şi celorlalte limbi moderne.

Sporirea coeficientului pentru limba germană ca limbă modernă ar conduce decisiv la optimizarea şi modernizarea considerabilă a calităţii procesului de predare, a eficienţei şi calificării profesionale a „produselor“ noastre.

- Importantă este convocarea în perioada următoare a unei şedinţe a Comisiei Naţionale pentru limba germană ca limbă modernă din cadrul MEC. În componenţa acesteia urmează să intre, ca şi anterior, reprezentanţi ai MEC, ai asociaţiilor profesionale, ai catedrelor de germanistică din ţară, ai ambasadelor celor trei ţări, ai Institutului Goethe din Bucureşti, inspectorii şcolari judeţeni de specialitate. La această şedinţă vor fi prezentate date privind situaţia la zi a predării limbii germane ca limbă străină, dar şi a limbii germane ca limbă maternă şi se vor face propuneri concrete de remediere a situaţiei precare a predării limbii germane ca limbă străină, inclusiv de eficientizare şi dinamizare a unor instrumente existente de colaborare cu cele trei ţări în acest domeniu, sensibilizându-le pentru un angajament mai amplu.

- De o extremă importanţă ni se pare adoptarea unor măsuri ale MEC pentru stoparea desfiinţării catedrelor de limba germană din sectorul preuniversitar, stipulându-se că în cazul în care se doreşte desfiinţarea unei catedre de germană trebuie solicitat acordul MEC. Într-o fază ulterioară chiar s-ar putea trece la crearea de noi catedre – în colaborare cu ţările germanofone – în centre economice, industriale şi culturale importante sau de viitor.

Mult stimate domnule Ministru,

disponibilitatea Domniei Voastre, a Executivului şi a Preşedinţiei de a întreprinde măsuri concrete şi eficiente în vederea sprjinirii şi consolidării procesului de învăţare şi studiere a limbii germane în România este remarcabilă şi ne dă speranţa că încă nu este prea târziu şi că declinul mai poate fi contracarat.

Economia română, dar îndeosebi cultura română nu se poate dispensa în nici un chip, prin istoria,  cultura şi civilizaţia noastră, de această importantă componentă a europeităţii care este limba, cultura şi civilizaţia germană – cu atât mai puţin în perspectiva iminentei intrări a României în Uniunea Europeană.

Sperăm ca la cel de al VII-lea Congres al Germaniştilor din România din 22-25 mai 2006 la Timişoara să vă putem saluta ca invitat de onoare şi astfel să putem marca, printr-o declaraţie corespunzătoare, eforturile salutare întreprinse de MEC şi de către Domnia Voastră personal în chestiunea limbii germane.

Prof. univ. dr. George Guţu

Preşedintele Societăţii Germaniştilor din România,

Şeful Catedrei de Limba şi Literatura Germană a Universităţii din Bucureşti,

Preşedintele Societăţii Goethe din România,