UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI / UNIVERSITÄT BUKAREST

FACULTATEA DE LIMBI STRĂINE / FAKULTÄT FÜR FREMDSPRACHEN

CATEDRA DE GERMANISTICĂ / INSTITUT FÜR GERMANISTIK

----------------------------------------------------------------

RO-010451 Bucureşti     Str. Pitar Moş 7-11

Tel. 0040-21-318.15.80; 0040-21-252.15.51;

Tel.+Fax: 0040-21-252.59.72; 0040-21-312.13.13

E-mail: gutugeorge@yahoo.de

 

AIDE-MEMOIRE

 

Către,

Ministrul Educaţiei şi Cercetării al Romāniei

d-l prof. univ. dr. Mihail Hărdău

Bucureşti                                                                      

                                   Bucureşti, 6 aprilie 2006

Stimate domnule Ministru,                                      

īn legătură cu situaţia predării şi studierii limbii germane īn sistemul educaţional din Romānia, semnalată de către noi Domniei Voastre prin Memoriul din 15.03.2006, sunt īn măsură să vă mai supun atenţiei cāteva aspecte şi cifre concrete, rezultate din consultarea mea cu colegii din īntreaga ţară – cei citaţi fiind numiţi īn paranteze.

Aspecte generale:

- īn īntreaga Romānie nu mai există decāt TREI (3) inspectori şcolari judeţeni care sunt profesori de limba germană. Problemele legate de predarea limbii germane sunt gestionate de profesori de engleză sau franceză. Acest lucru „este anormal“ (Elena Viorel, Cluj). Inspectoarea din judeţul Argeş este profesoară de franceză şi „nu prea ştie ce să facă pentru limba germană“ (Ana Stan, Pitesti). „Profesorii de germană sunt īndrumaţi de un profesor de engleză care nu se interesează de soarta limbii germane decāt cu ocazia olimpiadelor, a examenelor pentru clasele bilinguale şi a bacalaureatului“ (Gabrielle Linde/Ion Lihaciu, Iaşi).

- inspectoratele şcolare judeţene nu ne-au oferit informaţii riguroase pentru a putea compara situaţia predării limbii germane din prezent cu aceea de acum cca 10 ani.

- de la inspectoarea generală pentru limba germană ca limbă modernă, doamna Silvia Florea, am putut procura unele date care ne-au permis să constatăm direcţia reală a dinamicii predării acestei limbi ca limbă modernă īn sistemul de īnvăţămānt preuniversitar. Din tabelele de mai jos reies anumite tendinţe care justifică pe deplin īngrijorarea noastră faţă de viitorul incert al predării şi īnvăţării limbii germane ca limbă străină īn Romānia:

Numărul elevilor la germană ca prima limbă străină:

 

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

Īn scădere

(2000-2005)

Total limbi străine

2.846.516

2.825.662

2.744.556

2.695.771

2.524.731

- 321.793

(= 11, 3 %)

Germană (total)

109.330

99.808

89.685

73.377

72.511

- 36.819

(= 33,67%)

Germană

(şcoli elem.)

26.523

20.602

9.367

17.472

15.872

- 10.651 (40,15 %)

Germană

(gimnazii)

59.133

54.267

47.526

40.207

37.508

- 21.625 (36,57 %)

Germană

(licee)

18.593

19.420

18.291

16.974

14.767

- 3.826

(= 20,58 %)

Concluzii: Chiar dacă numărul de elevi de la  limbile străine (şi nu numai) este īn scădere īn general (cu circa 11,3 %), numărul elevilor care īnvaţă limba germană prezintă o diminuare de trei ori mai mare (33,67 %). La fiecare dintre nivele tendinţa de diminuare reiese cu claritate din cifrele respective! Deosebit de īngrijorătoare este situaţia din şcolile elementare – numărul de elevi a scăzut la aproape jumătate: 40,15 %! Īn felul acesta viitorul tutror celorlalte nivele este afectat, ba chiar pe deplin periclitat!

Numărul elevilor la germană ca a doua limbă străină:

 

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

Abnahme

(2000-2005)

Total limbi străine

1.707.032

1.675.483

1.641.350

1.571.657

1.573.569

- 133.436

(= 7,82 %)

Germană (total)

129.818

130.024

134.004

129.336

125.235

- 4.583

(= 3,53%)

Germană

(şcoli elem.)

-

-

7.008

869

704

- 6.304

(= 89,95 %)

Germană

(gim-nazii)

93.915

94.936

89.073

40.207

84.017

- 9.898

(= 10,54 %)

Germană

(licee)

35.903

35.088

36.43

41.834

40.957

+ 5.054

(= 14,07 %)

Concluzii: Cifrele de mai sus pot induce īn eroare. Diminuarea din domeniul germanei de doar 3,53 % (faţă de o reducere generală de 7,82 % a elevilor de la toate limbile moderne – şi nu numai!) pare a fi relativ acceptabilă, dar o situaţie catastrofală se profilează la orizont: ea este cauzată de situaţia din şcolile generale – scăderea a atins acolo cota incredibilă de 89,95 %! Īn gimnazii şi licee situaţia actuală este īncă relativ bună, īn anii următori īnsă numărul de elevi va scădea īn mod dramatic!

Repetăm: Cifrele provin din surse ale MEC.

Din judeţul Timiş am primit o statistică dintre cele mai elocvente pentru dinamica scăderii numărului de profesori de limba germană şi al elevilor care īnvaţă limba germană. Ea confirmă tendinţa arătată mai sus. Luăm ca an de referinţă anul şcolar 1999/2000:

 

1996-97

97-98

98-99

1999-2000

00-01

01-02

02-03

03-04

04-05

2005-2006

Catedre

de  lb. ger-mană

146

150

154

162

160

151

141

133

135

146

Elevi

17.889

18.150

18.114

18.220

17.910

17.403

16912

16.211

15.318

15387

Reiese limpede ultima tranşă de creştere pānă īn anul 2000 şi evidenta scădere, treptată dar continuă, de după anul 2000, tendinţă care se va accentua īn anii următori.

Aspecte concrete:

- Scăderea numărului de catedre de limba germană: judeţul Pitesti – de la 46 la 30 (din care 6 ocupate de profesori suplinitori necalificaţi); judeţul Iaşi – din 42 la 36: „numărul profesorilor de germană a scăzut treptat, dar constant īn favoarea profesorilor de engleză“ (Linde/Lihaciu); īn judeţul Constanţa mai sunt doar 30 de catedre din cel puţin 42 anterior (Maria Muscan).

- la Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii din Bucureşti – ca şcoală bilinguală – se preconizează desfiinţarea unuia din cele două posturi de profesori de germană (cf. uneia dintre profesoare); motivul: aşa zisa lipsă de elevi care ştiu germana... Īn mod paradoxal, interesul pentru germană există!

- „Este incontestabil īntr-un mare oraş precum Clujul, dar şi īn judeţul Cluj, numărul de elevi care pot īnvăţa limba germană este sub cererea reală şi mult sub oferta de engleză şi franceză. Germana se predă īndeosebi īn şcolile maghiare care se orientează după tendinţele din şcolile din Ungaria, unde īnşişi directorii sunt extrem de activi şi fac īn aşa fel īncāt să aducă profesori din Germania.“ (Elena Viorel)

- Există deja dificultăţi majore īn formarea de grupe de limba germană īn şcolile cu limba germană intensivă şi īn cele bilinguale – avānd īn vedere că absolut necesara continuitate de la nivelele inferioare la cele superioare, mai importantă la limba germană decāt la celelalte limbi străine, nu este asigurată – există  pericolul real ca alte şi alte şcoli cu acest gen de clase să dispară... „Părinţii īnsă īnţeleg din ce īn ce mai mult că germana este o limbă necesară“, datorită şi iminentei intrări a Romāniei īn UE, constatānd īnsă cu regret că „lipsesc şcolile care să satisfacă această cerere, precum şi profesorii de germană cu bună calificare“ (Ana Stan, Piteşti).

********

Avānd īn vedere interesul manifestat de ambasadele Germaniei, Austriei şi Elveţiei faţă de destinul predării limbii germane ca limbă modernă īn Romānia (pe lāngă tradiţionalul īnvăţămānt īn limba germană ca limbă maternă a minorităţii germane), considerăm necesar ca partea romānă să semnaleze acel interes politic, economic şi – foarte important! – cultural despre care vorbea şi preşedintele Romāniei, domnul Traian Băsescu, la festivitatea ocazionată de Ziua Naţională a Germaniei la 3 noiembrie 2005.

Astfel ne vom putea concentra şi spori eforturile noastre īn vederea lărgirii proiectelor de colaborare īn īnvăţămāntul preuniversitar şi superior, atrăgānd un sprijin mai mare din partea celor trei ţări menţionate.

- Ca prim pas, partea romānă poate propune celor trei ţări germanofone organizarea la Bucureşti, odată la doi ani, a unei Īntālniri Consultative privind predarea limbii germane (ca limbă modernă şi ca limbă maternă) īn Romānia la nivelul preuniversitar şi de īnvăţămānt superior. Organizarea o vor face MEC şi MAE īn colaborare cu Societatea Germaniştilor din Romānia, Asociaţia Profesorilor de Limba germană din Romānia, Forumul Democrat al Germanilor din Romānia – cu participarea ministerelor de resort din cele trei ţări, DAAD şi Institutul Goethe. La această consfătuire ar putea fi analizate posibilităţile de colaborare mai strānsă şi mai eficientă īntre cele patru ţări īn acest domeniu. Acest cadru ar permite şi o mai bună coordonare a eforturilor celor trei ţări germanofone de promovare a predării limbii germane īn ţara noastră.

- După o discuţie de cca 1 oră cu domnul director ministerial Ion Ciucă, am ajuns la concluzia că MEC poate să susţină acordarea īn īnvăţămāntul superior a coeficientului de finanţare 2 sau chiar 2,5 şi limbii germane ca limbă străină, căreia īn prezent i se acordă doar coeficientul 1. Coeficientul 2,5 este valabil īn prezent doar pentru limba germană ca limbă maternă. Domnia sa a opinat că ar fi posibilă acordarea coeficientului sporit şi celorlalte limbi moderne.

Sporirea coeficientului pentru limba germană ca limbă modernă ar conduce decisiv la optimizarea şi modernizarea considerabilă a calităţii procesului de predare, a eficienţei şi calificării profesionale a „produselor“ noastre.

- Importantă este convocarea īn perioada următoare a unei şedinţe a Comisiei Naţionale pentru limba germană ca limbă modernă din cadrul MEC. Īn componenţa acesteia urmează să intre, ca şi anterior, reprezentanţi ai MEC, ai asociaţiilor profesionale, ai catedrelor de germanistică din ţară, ai ambasadelor celor trei ţări, ai Institutului Goethe din Bucureşti, inspectorii şcolari judeţeni de specialitate. La această şedinţă vor fi prezentate date privind situaţia la zi a predării limbii germane ca limbă străină, dar şi a limbii germane ca limbă maternă şi se vor face propuneri concrete de remediere a situaţiei precare a predării limbii germane ca limbă străină, inclusiv de eficientizare şi dinamizare a unor instrumente existente de colaborare cu cele trei ţări īn acest domeniu, sensibilizāndu-le pentru un angajament mai amplu.

- De o extremă importanţă ni se pare adoptarea unor măsuri ale MEC pentru stoparea desfiinţării catedrelor de limba germană din sectorul preuniversitar, stipulāndu-se că īn cazul īn care se doreşte desfiinţarea unei catedre de germană trebuie solicitat acordul MEC. Īntr-o fază ulterioară chiar s-ar putea trece la crearea de noi catedre – īn colaborare cu ţările germanofone – īn centre economice, industriale şi culturale importante sau de viitor.

Mult stimate domnule Ministru,

disponibilitatea Domniei Voastre, a Executivului şi a Preşedinţiei de a īntreprinde măsuri concrete şi eficiente īn vederea sprjinirii şi consolidării procesului de īnvăţare şi studiere a limbii germane īn Romānia este remarcabilă şi ne dă speranţa că īncă nu este prea tārziu şi că declinul mai poate fi contracarat.

Economia romānă, dar īndeosebi cultura romānă nu se poate dispensa īn nici un chip, prin istoria,  cultura şi civilizaţia noastră, de această importantă componentă a europeităţii care este limba, cultura şi civilizaţia germană – cu atāt mai puţin īn perspectiva iminentei intrări a Romāniei īn Uniunea Europeană.

Sperăm ca la cel de al VII-lea Congres al Germaniştilor din Romānia din 22-25 mai 2006 la Timişoara să vă putem saluta ca invitat de onoare şi astfel să putem marca, printr-o declaraţie corespunzătoare, eforturile salutare īntreprinse de MEC şi de către Domnia Voastră personal īn chestiunea limbii germane.

 

Prof. univ. dr. George Guţu

Preşedintele Societăţii Germaniştilor din Romānia,

Şeful Catedrei de Limba şi Literatura Germană a Universităţii din Bucureşti,

Preşedintele Societăţii Goethe din Romānia,

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru limba germană ca limbă modernă de pe lāngă Ministerul Educaţiei şi Cercetării
 

www.e-scoala.ro

Imagine Romania!

Lernen Sie Deutsch - Kliken Sie hier