|
MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE (MNLR) NATIONALES MUSEUM FÜR RUMÄNISCHE LITERATUR (NMRL) în colaborare cu in Zusammenarbeit mit Societatea Germaniştilor din România (S.G.R.) Gesellschaft der Germanisten Rumäniens (GGR) Centrul de Cercetare şi Excelenţă "Paul Celan" al Catedrei de Limbi Germanice a Universităţii din Bucureşti Forschungs- und Exzellenzzentrum "Paul Celan" des Instituts für Germanistik der Universität Bukarest
ECOURI de la / WIDERHALL von
COLOCVIUL ŞI EXPOZIŢIA "PAUL CELAN" KOLLOQUIUM UND AUSSTELLUNG "PAUL CELAN"
Bucureşti, 10-11 decembrie 2009 Bukarest, 10.-11. Dezember 2009 (Important: Expoziţia poate fi vizionată până in 14 ianuarie 2010! Die Ausstellung kann bis 14. Januar 2010 noch gesehen werden!)
Locul evenimentului / Austragungsort: Rotonda Muzeului Literaturii Române Runder Saal des Museums für Rumänische Literatur B-dul Dacia nr. 12 Limba de lucru: română / Arbeitssprache: Rumänisch
1. http://www.observatorcultural.ro/La-zi*articleID_22889-articles_details.html 2. http://bucuresti.24fun.ro/evenimente/paul_celan_si_meridianul sau_in_arhiva_alfred_margul_sperber-9131.html 3. http://www.mlr.ro/new_pages/evenimente.php 4. http://www.121.ro/calendar_evenimente/social/eveniment_zilele-paul-celan-la-m-n-l-r.html 5. Interview mit George Guţu für den öffentlich-rechtlichen Fernsehsender TVR Cultural aus Anlass des Rundtischgesprächs "Rădăcini ale (post)modernităţii în poezia lui Paul Celan" [Wurzeln der (Post)Moderne in Paul Celans Lyrik] und der Eröffnung der Ausstellung "Paul Celan şi Meridianul său în Arhiva Alfred Margul-Sperber" [Paul Celan und sein Meridian im Alfred-Margul-Sperber-Nachlass] vom 10.-11. Dezember 2009 im Muzeul Naţional al Literaturii Române. Aufnahme: 11. Dezember 2009. Gesendet im "Jurnal cultural" am 12.12.2009, um 19.15 Uhr. 6. Interview mit George Guţu für den zentralen Rundfunksender Radio România Cultural zur Rezeption Paul Celans in Rumänien und zur deutschsprachigen Bukowiner Lyrik-Landschaft. Redakteur: Constantin Cristian Bleotu. Aufnahme: 11. Dezember 2009. Gesendet am 13.12.2009, um 12.00 Uhr, in der Sendung: "Ora de literatură" (Stunde der Literatur).
7.
Paul Celan im Nachlass von Alfred
Margul-Sperber Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien Samstag, 19. 12. 2009 Kultur
Paul Celan im Nachlass von Alfred Margul-Sperber
& Realitatea Evreiască, nr. 332-333 (1132-1133) din 1-31 ianuarie 2010, pg.15 Restitutio istoric: Celan în Arhivele Sperber Expoziţia „Paul Celan în Arhivele Alfred Margul Sperber”, găzduită de Muzeul Literaturii Române, a fost prezentată de prof. univ. dr. George Guţu, care a şi alcătuit-o. Fotografiile[1] au făcut parte dintr-o antologie Celan, care n-a mai avut şansa să fie publicată. Opera profesorului Guţu este un restitutio istoric, marcând debutul în română al lui Celan ca traducător (în „Contemporanul”, din 2 mai 1947). Era la puţină vreme după Holocaust. La câteva luni, avea să se producă debutul lui Celan în germană, în „Agora”. Panourile care tapetau sala centrală a Muzeului erau alcătuite din fotocopii ale traducerilor lui Paul Celan din autori francezi, ruşi – de preferinţă, Esenin - , din Shakespeare. Unele poeme erau scrise de mână, altele – dactilografiate. Deşi prizonier în lagărul de muncă forţată de lângă Buzău, Celan a avut posibilitatea să scrie. A tradus sonete de Hausman, poezii de Arghezi. Ele sunt dedicate fostului său mentor, Alfred Margul Sperber. Tot din arhiva Sperber se desprind mărturii ale prieteniilor lui Celan cu Rose Ausländer, Moris (sic!) Rosenkratz (sic!)[2], Nina Cassian. Sunt scrisori în care poetul face referire la cercul suprarealiştilor, din care făceau parte Gellu Naum, Petre Solomon ş.a. În anii bucureşteni, toate încercările de a se bucura de viaţă – mai ales, excursiile – veneau din dorinţa de a uita. De a uita că el s-a salvat de la moarte în anii Holocaustului (a fost ascuns de un industriaş român) şi părinţii – nu. Îşi simţea conştiinţa încărcată. De ce a acceptat să se salveze singur? Întrebare chinuitoare, care îl va măcina oriunde se va afla mai târziu: Germania, Franţa. Întrebare care-l conduce spre sfârşitul timpuriu, în apele Senei. Celan – unul din marii poeţi de limbă germană ai secolului XX – a cunoscut şi asimilat creator influenţe culturale româneşti, germane, franceze, ruse, purtând deopotrivă, în bagajul său spiritual elemente hasidice şi de filozofie iudaică, în general. Dâra[3] lăsată de el în poezia europeană merită cinstită cum se cuvine, a conchis vorbitorul. (I.D.) [1] Autorul se referă la unele dintre fotografii reprezentând poemele strânse de Alfred Margul-Sperber pentru Antologia de poezie de expresie germană din Bucovina „Die Buche”, întocmită în anii 1932-1938 şi publicată abia în 2009 la München. Celelalte fotografii ale panourilor expoziţiei prezintă reproduceri după documente de epocă, dar, îndeosebi, după documentele existente în Arhiva Alfred Margul-Sperber. [2] Este vorba de Moses Rosenkranz (1904-2003), poet evreu de expresie germană originar din Bucovina. [3] Cuvântul realmente folosit de realizatorul şi prezentatorul expoziţiei a fost „amprenta“…
&
uhttp://bucuresti.24fun.ro/evenimente/paul_celan_si_ meridianul_sau_in_arhiva_alfred_margul_sperber-9131.html
║Projektleiter / Directori de proiect:
║Prof. Dr. Lucian Chişu, Bucureşti/Bukarest, Director al Muzeului Literaturii Române Bucureşti / Leiter des Museums für Rumänische Literatur Bukarest
║Prof. Dr. George Guţu, Bucureşti/Bukarest, Preşedintele Societăţii Germaniştilor din România, şeful Catedrei de Literaturi Germanice a Universităţii din Bucureşti / Präsident der Gesellschaft der Germanisten Rumäniens, Leiter des Instituts für Germanistik der Universität Bukarest
Zurück zur Homepage
|
||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|